Brașovul în imagini și nu numai... pentru o minimă informare turistică. (brasovcity.ro) (turismLand.ro)
Brașov este un nume româno-slav .
În Brașov, vara durează aproximativ 50 de zile, iar iarna durează circa 90 de zile. Clima municipiului Brașov are un specific temperat-continental. Temperatura obișnuită de vară se situează în intervalul 22 °C – 27 °C, iar cea de iarnă între -18 °C și -2 °C. (0,7%) Astra (Steagu Roșu) Valea Cetății Florilor – Craiter (Kreiter) Nou - Centrul Civic Triaj Șosele internationale :
E60 (Brest - Nantes - Orléans - Auxerre - Zurich - Viena - Budapesta - Oradea - ClujNapoca - Târgu Mureș - Brașov - București - Constanța) E68 (Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeș - Sibiu - Făgăraș - Brașov) |
Muzee Casa Mureșenilor (site) Muzeul primei școli românești, din Șchei, având expusă prima carte tipărită în limba română Muzeul Fortificațiilor din Țara Bârsei, amenajat în Bastionul Țesătorilor Muzeul-restaurant Cetățuia, aflat în vechea fortificație de pe Strajă (Dealul Cetății) Punctele muzeale din Turnul Negru, Turnul Alb și Bastionul Graft Muzeul de Artă Muzeul de Etnografie Muzeul Civilizației Urbane Brașov, deschis în 2009; primul muzeu de acest gen din țară Biserici și temple Biserica Sf. Martin de pe Strajă Biserica Sf. Gheorghe, înființată într-un vechi conac de vânătoare Sinagoga Sinagoga Ortodoxă Alte clădiri, monumente și locuri Aleea După ziduri Piața Sfatului |
|
|
Stema Braşovului
Încă înainte de stabilirea germanilor în Transilvania, regele maghiar Solomon a purtat război cu sălbaticii cumani și i-a alungat victorios până la teritoriile de graniță. Totuși, aici dușmanii îl încercuiră pe rege şi pe războinicii săi și îi puseră în mare pericol. Dintr-un ascunziș sigur, cumanii traseră săgeți către armata regală, care se micșora treptat. Săgeţțle șuierau cel mai mult în jurul regelui, căci coroana de pe coif îl dădea de gol dușmanilor. Când regele observă aceasta, luă coroana din coiful său și o așeză, în timp ce călărea, pe un trunchi de copac. Acum cumanii nu îl mai recunoșteau pe rege și credeau că l-au omorât. Acest lucru i-a încurajat și înaintară cu forță.
Armata regală a trebuit să bată în retragere, însă păgânii nu l-au recunoscut pe regele fugar, căci l-ar fi ucis cu siguranță.
Regele Solomon s-a salvat prin sacrificarea coroanei sale. Coroana regală rămase însă neobservată mulți ani pe trunchiul de copac, până când o găsiră sașii.
Între vârf și șaua Tâmpei, cavalerii teutoni au construit cetatea Brașovia. Sașii fondară o comunitate și construiră primăria pe locul unde fusese găsită coroana. În cinstea coroanei, numiră noul oraș Kronstadt (Orașul Coroanei).
Toate clădirile orășeneşti, drapelele, scuturile etc. s-au decorat ori cu stema cu coroana, ori cu stema cu coroana pe trunchiul de copac și rădăcinile copacului.
Mai târziu s-a încercat interpretarea stemei:
Rădăcinile reprezintă cele 13 comunități rurale săsești din Țara Bârsei, ale căror locuitori, asemenea rădăcinilor, lucrează în pământ și își duc produsele la oraș. Așa cum rădăcinile nu doar susțin trunchiul copacului, ci îl și întăresc, pentru a nu putea fi doborât de furtuni, așa ajută și comunitățile săsești orașul și îl feresc de pieire. Așa cum rădăcinile unui copac nu sunt
observate, așa e trecută cu vederea și munca tăcută a țăranilor.
Trunchiul puternic simbolizează orașul: scoarța aspră și tare se aseamănă cu zidurile orașului și bastioanele.
Coroana se aseamănă cu regele. Pe trunchi, coroana poate sta în siguranță, așa cum și regele se poate baza pe susținerea și loialitatea orașului Brașov și a sașilor. (tarabarsei.eu)
Încă înainte de stabilirea germanilor în Transilvania, regele maghiar Solomon a purtat război cu sălbaticii cumani și i-a alungat victorios până la teritoriile de graniță. Totuși, aici dușmanii îl încercuiră pe rege şi pe războinicii săi și îi puseră în mare pericol. Dintr-un ascunziș sigur, cumanii traseră săgeți către armata regală, care se micșora treptat. Săgeţțle șuierau cel mai mult în jurul regelui, căci coroana de pe coif îl dădea de gol dușmanilor. Când regele observă aceasta, luă coroana din coiful său și o așeză, în timp ce călărea, pe un trunchi de copac. Acum cumanii nu îl mai recunoșteau pe rege și credeau că l-au omorât. Acest lucru i-a încurajat și înaintară cu forță.
Armata regală a trebuit să bată în retragere, însă păgânii nu l-au recunoscut pe regele fugar, căci l-ar fi ucis cu siguranță.
Regele Solomon s-a salvat prin sacrificarea coroanei sale. Coroana regală rămase însă neobservată mulți ani pe trunchiul de copac, până când o găsiră sașii.
Între vârf și șaua Tâmpei, cavalerii teutoni au construit cetatea Brașovia. Sașii fondară o comunitate și construiră primăria pe locul unde fusese găsită coroana. În cinstea coroanei, numiră noul oraș Kronstadt (Orașul Coroanei).
Toate clădirile orășeneşti, drapelele, scuturile etc. s-au decorat ori cu stema cu coroana, ori cu stema cu coroana pe trunchiul de copac și rădăcinile copacului.
Mai târziu s-a încercat interpretarea stemei:
Rădăcinile reprezintă cele 13 comunități rurale săsești din Țara Bârsei, ale căror locuitori, asemenea rădăcinilor, lucrează în pământ și își duc produsele la oraș. Așa cum rădăcinile nu doar susțin trunchiul copacului, ci îl și întăresc, pentru a nu putea fi doborât de furtuni, așa ajută și comunitățile săsești orașul și îl feresc de pieire. Așa cum rădăcinile unui copac nu sunt
observate, așa e trecută cu vederea și munca tăcută a țăranilor.
Trunchiul puternic simbolizează orașul: scoarța aspră și tare se aseamănă cu zidurile orașului și bastioanele.
Coroana se aseamănă cu regele. Pe trunchi, coroana poate sta în siguranță, așa cum și regele se poate baza pe susținerea și loialitatea orașului Brașov și a sașilor. (tarabarsei.eu)
|
Mai multe informații despre Junii Brașovului în blog.
|
|
Spectacolul străzii, pietonalul Str. Republicii
|
Legendele Brașovului
Trenul cu abur a circulat în Brașov 68 de ani
În martie 1892, Brașovul consemna o premieră națională - s-a inaugurat prima cale ferată suburbană din România: Bartolomeu-Satulung (Săcele). Linia trenului cu abur avea o lungime de aproape 17 km. A fost construită cu capital privat, în numai doi ani, de către Societatea Căilor Ferate Vicinale Braşov-Trei Scaune. În 1891, poarta Vămii, situată la intrarea pe strada Vămii (Mureșenilor, de azi ) a fost dărâmată, pentru că nu intra pe sub ea locomotiva.
Pornind din gara Bartolomeu, unde exista şi o mică remiză aflată vizavi de clădirea de călători, linia urca pe strada Lungă, până în Piața Sfatului, de unde cobora apoi pe strada Mureșenilor, cotea la dreapta în dreptul Hotelului Aro de astăzi şi, prin actualul parc, ajungea în fața Primăriei, unde se afla stația Promenadă. Din acest punct, linia cobora pe actualul Bulevard 15 noiembrie, până la stația Schiei (denumită ulterior Ramificație, apoi Strungul)
În martie 1892, Brașovul consemna o premieră națională - s-a inaugurat prima cale ferată suburbană din România: Bartolomeu-Satulung (Săcele). Linia trenului cu abur avea o lungime de aproape 17 km. A fost construită cu capital privat, în numai doi ani, de către Societatea Căilor Ferate Vicinale Braşov-Trei Scaune. În 1891, poarta Vămii, situată la intrarea pe strada Vămii (Mureșenilor, de azi ) a fost dărâmată, pentru că nu intra pe sub ea locomotiva.
Pornind din gara Bartolomeu, unde exista şi o mică remiză aflată vizavi de clădirea de călători, linia urca pe strada Lungă, până în Piața Sfatului, de unde cobora apoi pe strada Mureșenilor, cotea la dreapta în dreptul Hotelului Aro de astăzi şi, prin actualul parc, ajungea în fața Primăriei, unde se afla stația Promenadă. Din acest punct, linia cobora pe actualul Bulevard 15 noiembrie, până la stația Schiei (denumită ulterior Ramificație, apoi Strungul)
Cetățuia, de la cazarmă , la închisoare
Între secolele XV și XVI, Cetatea Brașovului devenise ținta unor asedii cu arme de foc amplasate pe înălțimile din apropiere, fapt ce a impus extinderea fortificațiilor. Astfel, s-a decis ridicarea unei cetățui de supraveghere și de apărare. Pe dealul din centrul orașului de azi, (deal denumit Straja, în vechime, și Cetății, azi) se ridică, în 1524, un fort din lemn cu patru turnuri, în jurul unui turn de veghe, datând din secolul al XV-lea. Acest bastion este distrus, cinci ani mai târziu, de către armata lui Petru Rareș.
Între secolele XV și XVI, Cetatea Brașovului devenise ținta unor asedii cu arme de foc amplasate pe înălțimile din apropiere, fapt ce a impus extinderea fortificațiilor. Astfel, s-a decis ridicarea unei cetățui de supraveghere și de apărare. Pe dealul din centrul orașului de azi, (deal denumit Straja, în vechime, și Cetății, azi) se ridică, în 1524, un fort din lemn cu patru turnuri, în jurul unui turn de veghe, datând din secolul al XV-lea. Acest bastion este distrus, cinci ani mai târziu, de către armata lui Petru Rareș.
Nepotul lui Creangă, arhitectul hotelului ARO
ARO Palace, cel mai mai cunoscut hotel din Brașov și poate și de pe Valea Prahovei, a fost proiectat de arhitectul Horia Creangă. Acesta este nepotul marelui povestitor Ion Creangă și a fost un promotor al arhitecturii moderne în România. Horia Creangă s-a născut în 1892, la București şi a murit în 1943, la Viena. Tatăl său a fost fiul îndrăgitului autor al „Amintirilor din copilărie”. A construit peste 70 de clădiri administrative, culturale, industriale, dar și clădiri de locuințe - cea mai cunoscută fiind blocul ARO din capitală.
ARO Palace, cel mai mai cunoscut hotel din Brașov și poate și de pe Valea Prahovei, a fost proiectat de arhitectul Horia Creangă. Acesta este nepotul marelui povestitor Ion Creangă și a fost un promotor al arhitecturii moderne în România. Horia Creangă s-a născut în 1892, la București şi a murit în 1943, la Viena. Tatăl său a fost fiul îndrăgitului autor al „Amintirilor din copilărie”. A construit peste 70 de clădiri administrative, culturale, industriale, dar și clădiri de locuințe - cea mai cunoscută fiind blocul ARO din capitală.
La Sfânta Treime a predat autorul imnului național
Biserica Sfânta Treime de pe strada Tocile străjuiește vechiul cartier românesc de 2 secole. Până în anul 1781, cei peste patru mii de credincioși din Scheii Brașovului erau slujiți de o singură biserică, adică Biserica Sfântul Nicolae din Prund. După numeroase memorii, și mai ales după ce Iosif al II-lea emisese "decretul de concivitate", prin care se stipula, între altele, că românii puteau ridica școli și biserici dacă aveau cel puțin 100 de familii, locuitorii din zona Tocilelor obțin dreptul de a-și ridica și ei o biserică.
Biserica Sfânta Treime de pe strada Tocile străjuiește vechiul cartier românesc de 2 secole. Până în anul 1781, cei peste patru mii de credincioși din Scheii Brașovului erau slujiți de o singură biserică, adică Biserica Sfântul Nicolae din Prund. După numeroase memorii, și mai ales după ce Iosif al II-lea emisese "decretul de concivitate", prin care se stipula, între altele, că românii puteau ridica școli și biserici dacă aveau cel puțin 100 de familii, locuitorii din zona Tocilelor obțin dreptul de a-și ridica și ei o biserică.
Reduta braşoveană, de neînvins de douăveacuri
În 1794, se construia prima sală de spectacole din Braşov, destinată atât balurilor, cât şi spectacolelor de teatru si muzică. Clădirea fost demolată în anul 1892 şi reclădită între anii 1893-1894 din fondurile Băncii "Kronstadter Allgemeine Sparkasse (Casa Generala de Economii) ", cu destinația de sală de concerte (Konzerthaus). Noua "Reduta" a fost construită după planurile inginerului orașului, Christian Kertsch, în stilul baroc cu elemente rococo. Pe fațadă, deasupra ferestrelor de la etaj, se găsesc busturi de muzicieni și scriitori (Goethe, Wagner, Schuman, Shakespeare, Mozart, Beethoven).
În 1794, se construia prima sală de spectacole din Braşov, destinată atât balurilor, cât şi spectacolelor de teatru si muzică. Clădirea fost demolată în anul 1892 şi reclădită între anii 1893-1894 din fondurile Băncii "Kronstadter Allgemeine Sparkasse (Casa Generala de Economii) ", cu destinația de sală de concerte (Konzerthaus). Noua "Reduta" a fost construită după planurile inginerului orașului, Christian Kertsch, în stilul baroc cu elemente rococo. Pe fațadă, deasupra ferestrelor de la etaj, se găsesc busturi de muzicieni și scriitori (Goethe, Wagner, Schuman, Shakespeare, Mozart, Beethoven).
Prima bancă din Transilvania, la Braşov
Banca săsească „Kronstädter Allgemeine Sparkasse” (Casa Generală de Economii din Braşov) a fost o prima instituție de acest gen din Transilvania. La inițiativa lui Peter Traugott Lange von Burgenkron (1795 - 1875), funcționar la cancelaria imperială din Viena, a fost deschisă, în 1835, prima unitate bancară din orașul Brașov, dar și din Ardeal. Destinată meseriașilor. Casa Generală de Economii era, de fapt, o cooperativă de credit cu un capitalul inițial de 3.996 de florini, subscris în cote egale de 54 de persoane.
Banca săsească „Kronstädter Allgemeine Sparkasse” (Casa Generală de Economii din Braşov) a fost o prima instituție de acest gen din Transilvania. La inițiativa lui Peter Traugott Lange von Burgenkron (1795 - 1875), funcționar la cancelaria imperială din Viena, a fost deschisă, în 1835, prima unitate bancară din orașul Brașov, dar și din Ardeal. Destinată meseriașilor. Casa Generală de Economii era, de fapt, o cooperativă de credit cu un capitalul inițial de 3.996 de florini, subscris în cote egale de 54 de persoane.
Parfumul străzilor de altădată
În decursul timpului, străzile Brașovului și-au schimbat numele de nenumărate ori, unele având denumiri în trei limbi: română, germană și maghiară. Prin 1890, s-au pus tăblițe cu denumirile străzilor: sus ungurește, la mijloc săsește, iar jos românește. În general, onomastica era dată de breslele care își aveau atelierele pe acele artere, de instituțiile sau de personalitățile care au trăit sau au locuit acolo. De la regi, la revoluționari. Strada Neagră (Schwarzgasse - Fekete utca) a devenit pentru puțin timp strada Regina Maria, azi e Nicolae Bălcescu.
În decursul timpului, străzile Brașovului și-au schimbat numele de nenumărate ori, unele având denumiri în trei limbi: română, germană și maghiară. Prin 1890, s-au pus tăblițe cu denumirile străzilor: sus ungurește, la mijloc săsește, iar jos românește. În general, onomastica era dată de breslele care își aveau atelierele pe acele artere, de instituțiile sau de personalitățile care au trăit sau au locuit acolo. De la regi, la revoluționari. Strada Neagră (Schwarzgasse - Fekete utca) a devenit pentru puțin timp strada Regina Maria, azi e Nicolae Bălcescu.
Epidemiile de ciumă care au decimat braşovenii
Ciuma sau Moartea Neagră poate fi considerată cea mai distrugătoare molimă care a afectat omenirea. O pandemie de ciumă, ce a durat din 1346 pana în 1350 şi care a lovit crunt Asia, Africa de Nord şi Europa a făcut 50 de milioane de morți, dintre care 25 de milioane doar pe continentul european. Cei care au trăit pe vremea când Moartea Neagră a bântuit Europa au crezut că a venit sfârșitul lumii. Pandemiile din Europa au urmat îndeaproape sau au avut loc în același timp cu campaniile militare.
Ciuma sau Moartea Neagră poate fi considerată cea mai distrugătoare molimă care a afectat omenirea. O pandemie de ciumă, ce a durat din 1346 pana în 1350 şi care a lovit crunt Asia, Africa de Nord şi Europa a făcut 50 de milioane de morți, dintre care 25 de milioane doar pe continentul european. Cei care au trăit pe vremea când Moartea Neagră a bântuit Europa au crezut că a venit sfârșitul lumii. Pandemiile din Europa au urmat îndeaproape sau au avut loc în același timp cu campaniile militare.
Incendiul care a distrus Braşovul
Cel mai dramatic eveniment petrecut în Brașov este considerat marele incendiu din 1689, care aproape că a distrus toată cetatea. Se spune că focul ar fi fost aprins de o mână criminală. Potrivit unor legende, trupele austriece nu au uitat refuzul brașovenilor de a ceda orașul și s-au răzbunat. Cu un an înainte, la Făgăraș se semnase un tratat prin care cetatea brașoveană trebuia să găzduiască o garnizoană austriacă. Localnicii nu sunt, însă, de accord cu acest lucru și se revoltă. Austriecii asediază cetatea, la zidurile căreia se duc lupte grele.
Cel mai dramatic eveniment petrecut în Brașov este considerat marele incendiu din 1689, care aproape că a distrus toată cetatea. Se spune că focul ar fi fost aprins de o mână criminală. Potrivit unor legende, trupele austriece nu au uitat refuzul brașovenilor de a ceda orașul și s-au răzbunat. Cu un an înainte, la Făgăraș se semnase un tratat prin care cetatea brașoveană trebuia să găzduiască o garnizoană austriacă. Localnicii nu sunt, însă, de accord cu acest lucru și se revoltă. Austriecii asediază cetatea, la zidurile căreia se duc lupte grele.
Caragiale a avut o mătuşă în Schei
"Moda" mătușilor nu este nouă. La români, a bântuit în toate timpurile, astfel că mulţi nepoți au tocat temeinic averile "strânse" de mătuși, nepoți şi care strigau la toate răspântiile că sunt săraci lipiți pământului. Așa își începe ziaristul brașovean Dumitru Toma , în urmă cu câțiva ani, un material publicat în ziarul Azi , care redă povestea mătușii din schei a scriitorului Ion Luca Cragiale. „Aflat la sfârșitul anului trecut la Budapesta, într-un anticariat, am descoperit un manuscris al unui profesor de la vechea școală românească "Andrei Șaguna", în...
Cenuşa generalului Mociulschi, împrăştiatăde pe Postăvarul
Locuitorii unei artere din cartierul Tractorul nici nu bănuiesc ce personalitate impresionantă a Armatei române a dat numele străzii lor. Născut pentru a ţine arma în mână, generalul s-a făcut apreciat pe parcursul celor două războaie mondiale, fiind distins cu cele mai prestigioase ordine şi medalii. Ultimii 17 ani din viaţăi a trăit la Braşov, iar acum 3 ani, Batalionul 21 Vânători de Munte din Predeal a primit numele onorific „General Leonard Mociulschi".
Ceasul Bisericii Sfântul Bartolomeu merge de două veacuri
Biserica Evanghelică Sfântul Bartolomeu este cea mai veche clădire a orașului, datând din mijlocul secolului al XIII-lea. Este cunoscută și sub numele de Biserica celor trei orfane, care potrivit unei legende, și-au lăsat tot ce aveau bisericii au și fost înmormântate sub altar. Edificiul cu trei nave cu zidurile masive cu contraforţi, înconjurat cu zid de apărare a rezistat invaziilor turceşti, puternicului incendiu din 1689, cât şi a asaltului trupelor lui VladŢepeş (1458) şi ale lui Gabriel Bathori (1611). Turnul bisericii a fost reconstruit în 1842.
Între Chietri, de la picnic la balneoterapie
La ieşirea din cartierul Schei, se află un loc deosebit de pitoresc, numit Pietrele lui Solomon, unde se poate ajunge pe un drum pietruit de circa 2 km. Este o depresiune înconjurată de doi munţi stâncoşi, cu porţiuni pe care alpiniştii fac escaladă. Se pot face chiar căţărări sportive, fiind amenajate mai multe trasee. Peisajul este spectaculos, iar râul care trece prin vale întregeşte tabloul unei adevărate atracţii turistice. De câţiva ani, în acest amfiteatru natural s-au amenajat locuri de picnic, cu băncuţe, mese şi grătare. În timpul săptămânii, doar...
Prinţul Cantacuzino salvează porţile Braşovului
Multe dintre porțile caselor din centrul Brașovului au o istorie de sute de ani. Unele dintre ele stau să cadă, iar altele au fost deja înlocuite cu porți din fier, tablă sau plexiglas. Câteva sunt, însă, salvate cu ajutorul Fundației Pro Patrimonio, fundație fondată de către Domnia sa Prințul Șerban Cantacuzino. Un prim succes. Prima poartă restaurată a fost cea de la casa situată pe strada Constantin Brâncoveanu, numărul 16. Totul a pornit în 2009, când un brașovean a apelat la Fundația ProPatrimonio, dorind ca poarta curții în care locuia să...
Clădiri memoriale din Braşov
Clădiri cu povești de viață impresionante se întâlnesc la tot pasul în Brașovul vechi- de la case în care s-au născut sau au trăit oameni celebri, la imobile care au găzduit diverse societăți culturale sau comerciale. Câteva sunt cunoscute ca urmare a unor plăci memoriale amplasate pe fațade, dar, cu siguranță, sunt mult mai multe imobile în care s-a scris istoria Braşovului şi care acum sunt trecute în uitare. Am găsit micile povești a câtorva dintre ele. Casina română. S-a înființat în 1835, ca loc de întâlnire culturală pentru negustorii...
Mureşenii, familia care a făcut istorie
Familia Mureşenilor a avut mari merite în viaţa culturală şi politică a Braşovului, darşi a Transilvaniei. Clădirea în care a locuit Iacob Mureşianu a devenit muzeu în 1968, iar în ultimii ani „Casa Mureşenilor” a ajuns foarte cunoscută, în urma numeroaselor evenimente culturale organizate aici. Muzeul s-a înfiinţat ca urmare a donaţiei făcute de urmaşii familiei Mureşianu. Acesta găzduieşte o valoroasă colecţie de mobilier, pictură, sculptură şi o arhivă de peste 25.000 de documente. Situată în Piaţa Sfatului, nr.25, clădirea a ajuns la familia Mureşianu, în 1840, prin căsătoria...
Hanurile de altădată
Poziţia sa geografică deosebită, dar şi târgurile de mărfuri organizate aici de breslele locale au făcut din Braşov un oraş foarte căutat. La Braşov, se întâlneau drumurile comerciale ce veneau din cele trei ţări româneşti, cu cele din Orientşi din apusul Europei. Pentru negustori şi turişti, au fost deschise hanuri unde puteau înnopta şi lua masa. La Braşov, prima atestare a unui han datează din 1507, dar cu siguranţă acestea au existat cu mult mai înainte. În 1830, un recensământ indica nu mai puţin de 9 hanuri.
Braşovul a oferit,...
"Moda" mătușilor nu este nouă. La români, a bântuit în toate timpurile, astfel că mulţi nepoți au tocat temeinic averile "strânse" de mătuși, nepoți şi care strigau la toate răspântiile că sunt săraci lipiți pământului. Așa își începe ziaristul brașovean Dumitru Toma , în urmă cu câțiva ani, un material publicat în ziarul Azi , care redă povestea mătușii din schei a scriitorului Ion Luca Cragiale. „Aflat la sfârșitul anului trecut la Budapesta, într-un anticariat, am descoperit un manuscris al unui profesor de la vechea școală românească "Andrei Șaguna", în...
Cenuşa generalului Mociulschi, împrăştiatăde pe Postăvarul
Locuitorii unei artere din cartierul Tractorul nici nu bănuiesc ce personalitate impresionantă a Armatei române a dat numele străzii lor. Născut pentru a ţine arma în mână, generalul s-a făcut apreciat pe parcursul celor două războaie mondiale, fiind distins cu cele mai prestigioase ordine şi medalii. Ultimii 17 ani din viaţăi a trăit la Braşov, iar acum 3 ani, Batalionul 21 Vânători de Munte din Predeal a primit numele onorific „General Leonard Mociulschi".
Ceasul Bisericii Sfântul Bartolomeu merge de două veacuri
Biserica Evanghelică Sfântul Bartolomeu este cea mai veche clădire a orașului, datând din mijlocul secolului al XIII-lea. Este cunoscută și sub numele de Biserica celor trei orfane, care potrivit unei legende, și-au lăsat tot ce aveau bisericii au și fost înmormântate sub altar. Edificiul cu trei nave cu zidurile masive cu contraforţi, înconjurat cu zid de apărare a rezistat invaziilor turceşti, puternicului incendiu din 1689, cât şi a asaltului trupelor lui VladŢepeş (1458) şi ale lui Gabriel Bathori (1611). Turnul bisericii a fost reconstruit în 1842.
Între Chietri, de la picnic la balneoterapie
La ieşirea din cartierul Schei, se află un loc deosebit de pitoresc, numit Pietrele lui Solomon, unde se poate ajunge pe un drum pietruit de circa 2 km. Este o depresiune înconjurată de doi munţi stâncoşi, cu porţiuni pe care alpiniştii fac escaladă. Se pot face chiar căţărări sportive, fiind amenajate mai multe trasee. Peisajul este spectaculos, iar râul care trece prin vale întregeşte tabloul unei adevărate atracţii turistice. De câţiva ani, în acest amfiteatru natural s-au amenajat locuri de picnic, cu băncuţe, mese şi grătare. În timpul săptămânii, doar...
Prinţul Cantacuzino salvează porţile Braşovului
Multe dintre porțile caselor din centrul Brașovului au o istorie de sute de ani. Unele dintre ele stau să cadă, iar altele au fost deja înlocuite cu porți din fier, tablă sau plexiglas. Câteva sunt, însă, salvate cu ajutorul Fundației Pro Patrimonio, fundație fondată de către Domnia sa Prințul Șerban Cantacuzino. Un prim succes. Prima poartă restaurată a fost cea de la casa situată pe strada Constantin Brâncoveanu, numărul 16. Totul a pornit în 2009, când un brașovean a apelat la Fundația ProPatrimonio, dorind ca poarta curții în care locuia să...
Clădiri memoriale din Braşov
Clădiri cu povești de viață impresionante se întâlnesc la tot pasul în Brașovul vechi- de la case în care s-au născut sau au trăit oameni celebri, la imobile care au găzduit diverse societăți culturale sau comerciale. Câteva sunt cunoscute ca urmare a unor plăci memoriale amplasate pe fațade, dar, cu siguranță, sunt mult mai multe imobile în care s-a scris istoria Braşovului şi care acum sunt trecute în uitare. Am găsit micile povești a câtorva dintre ele. Casina română. S-a înființat în 1835, ca loc de întâlnire culturală pentru negustorii...
Mureşenii, familia care a făcut istorie
Familia Mureşenilor a avut mari merite în viaţa culturală şi politică a Braşovului, darşi a Transilvaniei. Clădirea în care a locuit Iacob Mureşianu a devenit muzeu în 1968, iar în ultimii ani „Casa Mureşenilor” a ajuns foarte cunoscută, în urma numeroaselor evenimente culturale organizate aici. Muzeul s-a înfiinţat ca urmare a donaţiei făcute de urmaşii familiei Mureşianu. Acesta găzduieşte o valoroasă colecţie de mobilier, pictură, sculptură şi o arhivă de peste 25.000 de documente. Situată în Piaţa Sfatului, nr.25, clădirea a ajuns la familia Mureşianu, în 1840, prin căsătoria...
Hanurile de altădată
Poziţia sa geografică deosebită, dar şi târgurile de mărfuri organizate aici de breslele locale au făcut din Braşov un oraş foarte căutat. La Braşov, se întâlneau drumurile comerciale ce veneau din cele trei ţări româneşti, cu cele din Orientşi din apusul Europei. Pentru negustori şi turişti, au fost deschise hanuri unde puteau înnopta şi lua masa. La Braşov, prima atestare a unui han datează din 1507, dar cu siguranţă acestea au existat cu mult mai înainte. În 1830, un recensământ indica nu mai puţin de 9 hanuri.
Braşovul a oferit,...